Dragă Doamnă Învățătoare,
De-acasă, școala-i magnifică! Este cea mai frumoasă poveste pe care-o trăiesc 25 de ore pe zi!
- Mamă, eu nu mai merg la școală!
- De ce, puișor?
- Mă doare mâna!
- O să-ți treacă după ce înveți să citești!
Apoi a venit prima vacanță de iarnă. Și-a nins până la primul pastel semnat de Vasile Alecsandri.
Totuși, mâna dreaptă nu mă mai doare: durerea s-a mutat după cap.
Nicio literă nu pot să înghit: toate sunt atât de amare!
..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Sărut mâna, Doamnă Învățătoare!
Atât.
Costel Zăgan, Niște epistole de la Albești
