miercuri, 7 septembrie 2022

EPISTOLA UNEI CĂRȚI

 DRAGI COPII,  


   Azi vă scriu dintr-o carte, SAUL BELLOW - OMUL SUSPENDAT (1944)

* Ai cumva o viață interioară? Nu privește pe nimeni în afară de tine.

* Ai cumva emoții? Înăbușă-le în fașă.

* Majoritatea problemelor grave sunt o carte închisă pentru persoanele cu inima împietrită.

* Dacă ai cumva necazuri, descurcă-te cu ele pe mutește.

* Sunt singur zece ore pe zi într-o cămăruță.

* Iar binele, se pare, lasă mai puține urme.

* Capitalismul nu i-a transformat niciodată în victimele adunării și scăderii.

* Ai grijă de piele ta, căci așa servești interesele întregii lumi.

* Dacă cineva are grijă de propria persoană, este asigurată și bunăstarea generală.

* Oferta este ofertă, și cererea, cerere.

* În megapolis, orice este posibil.

* Viața publică e dezgustătoare.

PRIMA MEA ZI DE ȘCOALĂ

A fost cea mai frumoasă zi din viața mea.

Oare?

Nu o hiperbolizează cumva amintirea, adică memoria mea afectivă?

.....

Îmi amintesc de Doamna Învățătoare ORTANSA COSTÂNCEANU.

Mama cu Catalog.

- Elev, unde lucrează părinții tăi?

- Doamna, mama mea nu lucrează, mă crește pe mine!

- Măi-măi, și ce vrei să te faci-tu?

- Om mare!

* Ne e teamă să ne guvernăm pe noi înșine.

Pe frontul sufletului, nu-i pace niciodată.


Costel Zăgan


/  

duminică, 4 septembrie 2022

EPISTOLĂ LA ÎNCEPUT DE AN ȘCOLAR


Dragi Copii,
Nimic nu mai este ca altădată: nici vacanţa, nici şcoala, nici voi, nici părinţii voştri, nici dascălii voştri!
Toate se schimbă cu o viteză uluitoare: trecutul, prezentul şi viitorul nu sunt decât o mixtură atemporală!
Nu ştii de unde să te iei şi unde să te pui!
Totuşi, ceva a rămas neschimbat: surâsul inocenţei voastră: larg, atât de larg şi atât de încăpător că lumea, pur şi simplu dispare în colţul gurii!

 (4 septembrie 2022)

SHOW

 Ce cuvânt ce fir de busuioc elegie show și epigramă îmi tot fac scriind un loc unde lumea se destramă Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOT...