SHOW

 Ce cuvânt ce fir de busuioc

elegie show și epigramă

îmi tot fac scriind un loc

unde lumea se destramă

Costel Zăgan, AXIOMELE LUI DON QUIJOTE

- O ANUME DRAMĂ PERSONALĂ POATE FACILITA ACCESUL ÎN LITERATURĂ?

COSTEL ZĂGAN : - ...Numai biografia singură nu înseamnă nimic, deși poate alimenta o literatură.

Dintr-o lacrimă rămâne o lacrimă, dacă rămâne, nu o poezie despre lacrimă.

VIOREL ILIȘOI, CULTURA ÎN TRANZIȚIE, EDITURA GRI, BUCUREȘTI, 2026 

CONSTANTIN NOICA

 *** Noi peticim gândirea tot timpul.

NAE IONESCU

***  Dacă ai regândit cum trebuie o idee, atunci este a ta.

 

ROUĂ FĂRĂ MEMORIE VIZUALĂ

 Stafiile se vând la kilogram

monștrii au la butoniere nori

de unde îngerul de neam

face speculă numai la zori

Cade soarele pe geana stângă

privirile se prăbușesc pe masă

începe-un fluier brusc să plângă

în cimitirul cult dar fără clasă

O ploaie fotogenică ne cheamă

un invalid mormânt face înviorare

și peisajul întreg e pus în ramă 

acont pentru psihoza următoare

COSTEL ZĂGAN, ÎNSEMNELE UNEI TĂCERI, BACĂU, 2012

Altarul limbii române / Costel Zăgan

DRAGĂ PRIETENE DE NICĂIERI!

 

Îți scriu astăzi când toate cuvintele îmi sunt rănite și toate sentimentele îmi sunt bolnave!

Arăt exact ca o Sahară ambulantă: trupul și sufletul îmi sunt spulberate de furtuna și vânturile nebune stârnite de drăguța mea soartă!

    N-am unde să mă ascund, n-am unde fugi!

Și de ce-aș face-o?!

Eu am stârnit-o!

Așa că am exact ce (nu) mi-am dorit!

O viață palpitantă!

Ceea ce nu-ți doresc și ție, Dragă Prietene de Nicăieri și Pretutindeni, oriunde te-ai afla: în trecut ori în viitor!

Cu nespusă prietenie și tristețe,

Un om necăjit!

PS. Măria Sa mi-a ghicit soarta!

(De-aș fi ... ghicit-o și eu, mai devreme!)

Pentru conformitate,

Costel Zăgan