EPISTOLA UNEI CĂRȚI

 DRAGI COPII,  

   Azi vă scriu dintr-o carte, SAUL BELLOW - OMUL SUSPENDAT (1944)

* Ai cumva o viață interioară? Nu privește pe nimeni în afară de tine.

* Ai cumva emoții? Înăbușă-le în fașă.

* Majoritatea problemelor grave sunt o carte închisă pentru persoanele cu inima împietrită.

* Dacă ai cumva necazuri, descurcă-te cu ele pe mutește.

* Sunt singur zece ore pe zi într-o cămăruță.

* Iar binele, se pare, lasă mai puține urme.

* Capitalismul nu i-a transformat niciodată în victimele adunării și scăderii.

* Ai grijă de piele ta, căci așa servești interesele întregii lumi.

* Dacă cineva are grijă de propria persoană, este asigurată și bunăstarea generală.

* Oferta este ofertă, și cererea, cerere.

* În megapolis, orice este posibil.

* Viața publică e dezgustătoare.

PRIMA MEA ZI DE ȘCOALĂ

A fost cea mai frumoasă zi din viața mea.

Oare?

Nu o hiperbolizează cumva amintirea, adică memoria mea afectivă?

.....

Îmi amintesc de Doamna Învățătoare ORTANSA COSTÂNCEANU.

Mama cu Catalog.

- Elev, unde lucrează părinții tăi?

- Doamna, mama mea nu lucrează, mă crește pe mine!

- Măi-măi, și ce vrei să te faci-tu?

- Om mare!

* Ne e teamă să ne guvernăm pe noi înșine.

Pe frontul sufletului, nu-i pace niciodată.

Costel Zăgan

/